Un animal de casa este o responsabilitate mare, asa incat, daca esti o
persoana ocupata, care oricum petrece putin timp cu copilul, nu te
gandi ca un catel va fi un cadou care va inlocui ceea ce tu ar trebui sa
oferi.
Un catel ofera copilului posibilitatea de a-si cultiva anumite responsabilitati, de a-si dezvolta latura afectiva, de a-si gasi un prieten cu care va reusi sa comunice uneori chiar mai bine decat cu prietenii de-o seama.
Un animal de casa poate fi si un bun stimul pentru a obtine anumite performante, caci timpul petrecut cu el poate fi considerat drept recompensa. Dar un animal de casa este o sarcina in plus.
Daca nu te vezi sambata dimineata la ora sase, afara, in ploaie, cu cainele de lesa, aruncata brutal din caldura asternutului in latraturile maidanezilor de vis-a-vis, nu-ti lua caine. Ia-ti o testoasa. Sau un caine de portelan. si nu-ti imagina ca mezinul familiei va fi vreodata in locul tau…
Alergia, cea mai comuna problema
Riscurile strict medicale la care este expus un copil intr-o familie cu animale sunt alergiile si parazitozele. Alergiile la parul de animal, la dejectiile de pasari sau la hrana pestilor nu sunt o raritate.
Ele au un risc crescut de a se manifesta daca pustiul intra in contact cu alergenii mentionati inca inainte de doi ani, deci la o varsta frageda, sau daca exista o predispozitie genetica de a dezvolta o afectiune alergica.
In plus, prezenta unei alte forme de alergie poate duce la continuarea marsului alergic in conditii favorizante. Astfel, existenta unei dermatite atopice a sugarului, a unei bronsiolite sau bronsite bronhospastice, a unei eczeme sunt semne de existenta a unei atopii care se poate exacerba in prezenta unor alergeni, precum parul de animal.
Masuri de precautie
Inainte de a decide sa expulzezi din casa un animal pe motiv de alergie, asigura-te ca simptomele sunt reale. Fa testul la alergenul specific si consulta-te cu medicul alergolog daca exista un vaccin de desensibilizare.
Exista si cateva reguli simple pe care le poti respecta: spala regulat animalul pentru a indeparta excesul de par, limiteaza-i aria de plimbare in afara dormitorului si in nici un caz nu-i permite sa aiba acces la lenjeria si perna copilului, foloseste un aspirator cu apa pentru a curata spatiile de locuit.
Cand sa-i iei copilului un animal?
Sigur ai trecut prin faza in care celui mic nu i-a mai tacut gura ca vroia un animalut. Sigur ca te-ai gandit daca si cand ar trebui sa faci un asemenea gest. Se pare ca varsta ideala la care ii poti indeplini visul este de noua – zece ani, pentru ca atunci isi poate asuma si o parte din responsabilitatile ingrijirii unui animal.
Desi fetele vor de obicei pisici, iar baieteii caini, este bine sa le explici micutilor caracteristicile animalului, specificul lor, pentru ca, desi, aparent, o pisica pare mai permisiva, un caine este mai devotat. Oricum, ia un animal de la un crescator, care poate aprecia caracterul lui. De obicei, este bine sa nu iei un caine foarte mic, ci un pui la sase – opt luni, care a putut fi evaluat.
Terapia cu animale este o forma de consiliere psihologica adresata copiilor cu diverse probleme de comportament. Tratarea diverselor dizabilitati pot beneficia de prezenta unui animal, care va ajuta copilul sa socializeze, sa-si mareasca increderea in sine, sa comunice.
Parazitozele
Sunt afectiuni infecto-contagioase date de prezenta unor paraziti la animal, ce pot fi transmisi la om. Uneori, afectiunea e data de parazitul respectiv, alteori el poate transmite un alt microb capabil sa produca boli, fiind un vector pentru acestea.
Pentru a preveni acest lucru, animalul trebuie dus periodic la veterinar si deparazitat aproximativ o data la trei luni. Deparazitarea trebuie sa fie si interna si externa, deoarece pentru om sunt un pericol si parazitii intestinali, dar si puricii si capusele, care pot transmite agentii patogeni ai unor afectiuni prin muscatura lor.
Deparazitarea interna ne fereste de boli periculoase, precum hidatitoza sau toxocaroza, asa ca nu neglija si acest aspect. Un alt pericol este comportamentul imprevizibil al unui animal. Exista cateva reguli simple care pot preveni acest tip de accidente.
Cumpara-i copilului un animal pui. Astfel, vor creste impreuna, se vor obisnui unul cu celalalt si se vor respecta reciproc. Alege o rasa prietenoasa pentru copii, cum este labradorul. Nu lasa un copil mai mic de patru ani nesupravegheat atunci cand se joaca cu un animal.
Copiii si animalele, intotdeauna o intalnire de gradul III
Fie ca animalul a fost primul venit sa umple un loc intr-o tanara familie ce si-a exersat atributiunile de parinti cu un catel, pisica sau ceva mai exotic – iguana mea dragalasa! – pana la aparitia unui bebelus, fie ca micul print a ordonat, printre sughituri, “Mami, vreau catel!”.
Cert e ca atunci cand cele doua notiuni se intalnesc, se clatina din temelii echilibrul micii comunitati. Incep grijile de ambele parti. E sigur un animal de casa in prezenta unui copil? si, la urma urmei, de ce sa iti complici existenta cu un animal de casa?
Daca micutul e alergic la un animal, asigura-te ca ii gasesti vietatii un alt stapan. Acesta este un exemplu de asumare a responsabilitatii pe care copilul tau il va invata.
Text: Dr. Byanca Ion, medic de familie
Un catel ofera copilului posibilitatea de a-si cultiva anumite responsabilitati, de a-si dezvolta latura afectiva, de a-si gasi un prieten cu care va reusi sa comunice uneori chiar mai bine decat cu prietenii de-o seama.
Un animal de casa poate fi si un bun stimul pentru a obtine anumite performante, caci timpul petrecut cu el poate fi considerat drept recompensa. Dar un animal de casa este o sarcina in plus.
Daca nu te vezi sambata dimineata la ora sase, afara, in ploaie, cu cainele de lesa, aruncata brutal din caldura asternutului in latraturile maidanezilor de vis-a-vis, nu-ti lua caine. Ia-ti o testoasa. Sau un caine de portelan. si nu-ti imagina ca mezinul familiei va fi vreodata in locul tau…
Alergia, cea mai comuna problema
Riscurile strict medicale la care este expus un copil intr-o familie cu animale sunt alergiile si parazitozele. Alergiile la parul de animal, la dejectiile de pasari sau la hrana pestilor nu sunt o raritate.
Ele au un risc crescut de a se manifesta daca pustiul intra in contact cu alergenii mentionati inca inainte de doi ani, deci la o varsta frageda, sau daca exista o predispozitie genetica de a dezvolta o afectiune alergica.
In plus, prezenta unei alte forme de alergie poate duce la continuarea marsului alergic in conditii favorizante. Astfel, existenta unei dermatite atopice a sugarului, a unei bronsiolite sau bronsite bronhospastice, a unei eczeme sunt semne de existenta a unei atopii care se poate exacerba in prezenta unor alergeni, precum parul de animal.
Masuri de precautie
Inainte de a decide sa expulzezi din casa un animal pe motiv de alergie, asigura-te ca simptomele sunt reale. Fa testul la alergenul specific si consulta-te cu medicul alergolog daca exista un vaccin de desensibilizare.
Exista si cateva reguli simple pe care le poti respecta: spala regulat animalul pentru a indeparta excesul de par, limiteaza-i aria de plimbare in afara dormitorului si in nici un caz nu-i permite sa aiba acces la lenjeria si perna copilului, foloseste un aspirator cu apa pentru a curata spatiile de locuit.
Cand sa-i iei copilului un animal?
Sigur ai trecut prin faza in care celui mic nu i-a mai tacut gura ca vroia un animalut. Sigur ca te-ai gandit daca si cand ar trebui sa faci un asemenea gest. Se pare ca varsta ideala la care ii poti indeplini visul este de noua – zece ani, pentru ca atunci isi poate asuma si o parte din responsabilitatile ingrijirii unui animal.
Desi fetele vor de obicei pisici, iar baieteii caini, este bine sa le explici micutilor caracteristicile animalului, specificul lor, pentru ca, desi, aparent, o pisica pare mai permisiva, un caine este mai devotat. Oricum, ia un animal de la un crescator, care poate aprecia caracterul lui. De obicei, este bine sa nu iei un caine foarte mic, ci un pui la sase – opt luni, care a putut fi evaluat.
Terapia cu animale este o forma de consiliere psihologica adresata copiilor cu diverse probleme de comportament. Tratarea diverselor dizabilitati pot beneficia de prezenta unui animal, care va ajuta copilul sa socializeze, sa-si mareasca increderea in sine, sa comunice.
Parazitozele
Sunt afectiuni infecto-contagioase date de prezenta unor paraziti la animal, ce pot fi transmisi la om. Uneori, afectiunea e data de parazitul respectiv, alteori el poate transmite un alt microb capabil sa produca boli, fiind un vector pentru acestea.
Pentru a preveni acest lucru, animalul trebuie dus periodic la veterinar si deparazitat aproximativ o data la trei luni. Deparazitarea trebuie sa fie si interna si externa, deoarece pentru om sunt un pericol si parazitii intestinali, dar si puricii si capusele, care pot transmite agentii patogeni ai unor afectiuni prin muscatura lor.
Deparazitarea interna ne fereste de boli periculoase, precum hidatitoza sau toxocaroza, asa ca nu neglija si acest aspect. Un alt pericol este comportamentul imprevizibil al unui animal. Exista cateva reguli simple care pot preveni acest tip de accidente.
Cumpara-i copilului un animal pui. Astfel, vor creste impreuna, se vor obisnui unul cu celalalt si se vor respecta reciproc. Alege o rasa prietenoasa pentru copii, cum este labradorul. Nu lasa un copil mai mic de patru ani nesupravegheat atunci cand se joaca cu un animal.
Copiii si animalele, intotdeauna o intalnire de gradul III
Fie ca animalul a fost primul venit sa umple un loc intr-o tanara familie ce si-a exersat atributiunile de parinti cu un catel, pisica sau ceva mai exotic – iguana mea dragalasa! – pana la aparitia unui bebelus, fie ca micul print a ordonat, printre sughituri, “Mami, vreau catel!”.
Cert e ca atunci cand cele doua notiuni se intalnesc, se clatina din temelii echilibrul micii comunitati. Incep grijile de ambele parti. E sigur un animal de casa in prezenta unui copil? si, la urma urmei, de ce sa iti complici existenta cu un animal de casa?
Daca micutul e alergic la un animal, asigura-te ca ii gasesti vietatii un alt stapan. Acesta este un exemplu de asumare a responsabilitatii pe care copilul tau il va invata.
Text: Dr. Byanca Ion, medic de familie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu